Despre proiect

🔊 Citeste cu Asistentul Vocal

Context

Digitalizarea  economiei este un subiect cu mai multe fațete și cu implicații importante pentru piața forței de muncă, pentru domeniul muncii și pentru societate în general. Aceasta este abordată în diferite moduri de către statele membre ale UE, din cauza situațiilor sociale și economice diferite, a piețelor forței de muncă și a sistemelor de relații comerciale. Aceasta transformare aduce beneficii clare angajatorilor, lucrătorilor și persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, și pentru persoanele cu dizabilitati implicit, în ceea ce privește noi oportunități de angajare, creșterea productivității, îmbunătățirea condițiilor de muncă și noi modalități de organizare a muncii și sporirea calității serviciilor și a produselor. În general, utilizată împreună cu strategiile adecvate, digitalizarea poate duce la creșterea ocupării forței de muncă, la păstrarea locurilor de muncă și chiar înlesnirea muncii în anumite domenii, cum ar fi IT-ul sau o parte din cercetare.

Tranziția implică, de asemenea, provocări și riscuri pentru lucrători și companii, deoarece unele sarcini vor dispărea și multe altele se vor schimba. Acest lucru necesită anticiparea schimbărilor, furnizarea competențelor necesare lucrătorilor și companiilor pentru a avea succes în era digitală. Pentru persoanele cu dizabilitati si întreprinderile care le angajează, demersul este pe deoparte o provocare, dar și o binecuvântare, dacă se abordează în mod specific acest lucru adoptand digitalizarea într-un mod potrivit la circumstanțele lor specifice.

Prin urmare, atat modul de lucru, cat si posibilitatea gasirii lui, și a aplicării pentru un job, trebuie adaptat și facilitat în aceasta era a digitalizării pentru persoanele cu dizabilitati și nu numai.

 

În România, numărul total de persoane cu dizabilităţi din România era de 852.500 de persoane la sfârșitul anului 2020, potrivit datelor Autorităţii Naţionale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii (ANDPDCA), iar aproximativ 50% dintre aceştia (417.000) au vârsta potrivită de a munci. 167.000 de persoane erau înregistrate cu handicap de grad I şi II (fiind, astfel, în imposibilitate de a munci), prin urmare doar 17% (43.000) dintre persoanele cu dizabilități, apte de muncă, au un loc de muncă în România, potrivit datelor ANDPDCA.

 

Datele oficiale arată că aproximativ 16% dintre cetățenii români cu dizabilități și drept de muncă sunt angajați, în timp ce media angajării acestor persoane în statele Uniunii Europene este de 50%. Așadar există potențial  de creștere cu cel puțin  300% a numărului de angajări doar dacă ne referim la media europeană. (https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/ultima-ora-decizie-revine-vechiul-sistem-privind-incadrarea-persoanelor-cu-dizabilitati-in-munca-firmele-pot-alege-19434492) . Accesul la educație a permis ca aceste persoane să dobândească aptitudini cerute de piață. De asemenea, măsurile fiscale de sprjinire a încadrării acestora în muncă încurajează antreprenorii să integreze, când este posibil, salariați cu diverse forme de dezabilități. In paragraful următor detaliem toate aceste condiții care constituie premise de creștere a cererilor atât din partea angajatorilor cât și din partea celor care caută un loc de muncă.

 

Tema va fi abordată în proiect prin dezvoltarea platformei CAREJOBS care va integra resurse atât de necesare persoanelor cu dizabilități și companiilor în demersul lor de angajăre a persoanelor cu dizabilități.

 

Despre proiectul CAREJOBS

 

Tema abordată în proiectul CAREJOBS a fost conturată din dorința de a ajuta persoanele cu dizabilități, cu probleme de vedere, de adaptare la computer sau cu altfel de deficiențe care le pot îngrădi accesul la platformele clasice de joburi, acest produs realizându-se în urma unei prospectări amănunțite a pieței, a discuțiilor cu reprezentanți ai unor ONG-uri de profil, a unor întreprinderi protejate și a unor companii care angajează persoane cu dizabilități. Toate discuțiile au dus la concluzia necesității acestui proiect. Mai mult, au fost făcute un studiu de piață, un sondaj recent, aplicat unui public țintă format din persoane cu dizabilități, și mai multe analize.

Nu este vorba doar de persoane cu dizabilitati, vizăm și persoanele mai în vârstă, cu putere de muncă și dorința de a munci, și care, au vederea poate ușor afectată sau alte probleme medicale, fără a putea fi încadrate la categoria de persoane cu dizabilităti.

 

CAREJOBS se dorește a fi un instrument de asistență în domeniul carierei profesionale online reprezentat printr-un portal web care va conține:

• Modul tip CRM de management al utilizatorilor portalului
• Un expert în crearea de CV-uri orientate pentru persoane cu dizabilități, în special pentru cei cu deficiențe de vedere, dezvoltat cu scopul de a face acest proces mult mai ușor și mai puțin stresant. Generatorul inteligent de CV-uri va avea în componență inteligență artificială integrată în aplicație. Prin utilizarea expertului în crearea de CV-uri, va fi posibil ca o persoana cu dizabilități să construiască un CV fără ajutor, prin dictare și ascultare, sau prin marirea caracterelor pentru a le face utilizarea cât mai facilă.
• Modul de consiliere și instrumente de distribuire a CV-urilor
• Modul de găzduire de job-uri specifice
• Un instrument inovativ de crawling pentru găsirea joburilor specifice persoanelor cu dizabilităţii
• Va integra pagini de consultare și referințe ale Legislaţiei dizabilităţii în România, cât și ale celei din Uniunea Europeană
• Va pune la dispoziție online o colecție bogată de referințe și link-uri folositoare pentru populaţia cu dizabilități
• Va punere la dispoziție online resursele legislative de care au nevoie companiile în demersul angajării persoanelor cu dizabilitati
• Va conține un instrument pentru suport/managementul incidentelor
• Va contime Modulele HELP (ZOOM TEXT, TEXT TO SPEECH, SPEECH to TEXT)
• Va avea un înalt grad de protecție a datelor prin integrarea de module de securitate și GDPR.

Platforma va fi ușor de folosit pentru orice tip de utilizator, indiferent de abilitățile sau tehnologia utilizată.

Rezultatele așteptate pe termen mediu și lung:

• Mai multe persoane cu dizabilitati mulțumite că există o aplicație adaptată la problemele lor
• Mai multe persoane cu dizabilități angajate pe posturi adecvate
• Mai multe persoane care pot face consultări în domeniul resurselor online dedicate dizabilității, atât la nivel național, cât și internațional
• Firmele care caută angajați cu dizabilități își pot găsi cu mai mare ușurință angajații potriviți
• Firmele găsesc în portal resursele legislative de care au nevoie în demersul angajării persoanelor cu dizabilități

 

CAREJOBS este marcă inregistrată în România.

Viziunea, misiunea, strategia și obiectivele pe termen scurt, mediu și lung.

Viziunea GRAFEN SOFTWARE: să fie cunoscută în piaţa IT ca o întreprindere inovativă care îmbină armonios cercetarea, tehnologia și grija față de oameni.

Valorile GRAFEN SOFTWARE: competenţă și profesionalism, cu mare afinitate pentru învățare continua de-a lungul vieții și dezvoltare personală, care se remarcă prin iniţiativă, spirit de echipă, performanţă şi creativitate.

Misiunea noastră este de a oferi produse de calitate în domeniile cercetare și tehnologie. Și dacă putem ca astfel sa facem bine si sa fim de ajutor, misiunea noastra este mai profundă.

Strategia

• Dezvoltarea continuă;
• Crearea de noi produse inovative;
• Atragerea angajatilor tineri, chiar tineri absolvenți;
• Creşterea sustenabilităţii prin îmbunătăţirea managementului riscului şi calităţii portofoliului.

Strategia de dezvoltare se fundamenteaza pe o serie de obiective pe termen scurt, mediu și lung care presupun realizarea unor acțiuni ale căror rezultate și efecte vor asigura cu succes misiunea firmei.

Pentru atingerea acestor obiective, se utilizează eficient resursele umane, financiare și materiale.

Pe termen lung societatea își propune următoarele obiective:

• Sa vedem proiectul CAREJOBS lansat pe piață și cu impact semnificativ;
• Să devenim furnizorul principal, în domeniile IT și cercetare, pentru clienții și partenerii noștri care angajează sau oferă servicii pentru persoane cu dizabilități;
• Să facem munca interesantă, antrenantă și importantă pentru angajații noștri;
• Să fim un model de incluziune în sectorul nostru de activitate;
• Să fim protectorii mediului înconjurător.

 

Prezentăm dimensiunea pieței pe categorii de dizabilități

 

Nevăzători

La nivel național, dintre cele 93.591 persoane cu deficiențe de vedere înregistrate cu grad de handicap în aprilie 2020. O majoritate de 54% (50.755 persoane) dintre cei cu deficiențe de vedere se încadrează în gradul I, respectiv handicap grav, urmată de gradul II (handicap accentuat), cu un procent de 38% (35.178 persoane).

Din totalul românilor cu deficiențe de vedere cu certificat de încadrare în grad de handicap, 31% au maxim 4 clase, 33% au terminat ciclul gimnazial, iar 21% liceul. 9% dintre nevăzătorii din România au reușit să termine o școală profesională și numai 4% au terminat cursuri universitare (aceștia alegând specializări în psihologie, jurnalism, electronică, litere, educație fizică și sport, inginerie, conservator, informatică. În ceea ce privește ocupația persoanelor cu deficiențe de vedere, conform datelor  DGASPC și AJOFM, cele mai prezente meserii sunt cele de „asistent medical” și „maseur”, adică cele mai cunoscute și mai practicate joburi de către nevăzători în România.

Meserii pe care persoanele cu deficiențe de vedere le pot practica cu succes

• Consultant nevăzători
• Profesor
• Psiholog
• Operator call center
• Broker/ consultant financiar.
• Dezvoltator de aplicații software
• Fizioterapeut
• Specialist în marketing etc.

 

Bariere în angajarea persoanelor cu deficiențe de vedere

Când vine vorba de găsirea unui job, fiecare tip de dizabilitate se confruntă cu bariere, iar o mare parte dintre ele sunt legate de percepțiile greșite ale angajatorilor. Un studiu publicat în 2014 arată că două treimi dintre angajatori nu știu cum nevăzătorii sau slab-văzătorii pot îndeplini diferite sarcini la locul de muncă. De asemenea, nu sunt conștienți că există grade diferite ale dizabilității și că pentru fiecare există instrumente și traininguri care să-i ajute pe candidații respectivi să fie pregătiți pentru numeroase tipuri de sarcini.

• 42% dintre managerii care fac angajări cred că cei care nu văd au nevoie de cineva care să-i asiste în permanență la job.
• 19% cred că nevăzătorii vor lipsi de la muncă mai des, când de fapt 90% dintre ei vor avea o prezență mai bună decât 90% din totalul angajaților.